Toata lumea rade. Ce-i drept, unii rad mai mult decat altii, insa ramane o trasatura comuna tuturor oamenilor. Desi rasul nu are nevoie de nicio introducere, la ce foloseste?
De obicei radem la glume, insa putem, de asemenea, sa radem sarcastic, nervos, cand suntem stresati sau pur si simplu fara motiv. Rasul nostru poate fi incontrolabil sau maniac, dar si fortat sau fals.
Fiind o trasatura cu un caracter universal, nu putea sa treaca nestudiata de oamenii de stiinta, intrigati de faptul ca pana si bebelusii surzi sau orbi, care nu au mai vazut sau auzit vreo persoana razand, stiu sa rada.
In continuare vom prezenta originile rasului si ce se intampla in creierul nostru atunci cand suntem amuzati. De asemenea, vom vedea daca rasul are sau nu capacitate de vindecare in anumite boli.
Rasul – darul stramosilor
Rasul este o caracteristica pe care o impartasim cu alte primate ca si noi – maimutele. Un studiu efectuat pe specii de maimute mult mai asemanatoare omului, precum cimpanzeii, a demonstrat faptul ca atunci cand sunt gadilate, acestea emit sunete similare cu cele pe care le produce o fiinta umana, ceea ce demonstreaza faptul ca rasul este o particularitate pe care am mostenit-o pe cale evolutiva. Datele stranse in urma studiului subliniaza relatia genetica pe care oamenii o au cu maimutele. Asa cum maimutelor le place sa stea in grupuri, si oamenii, de-a lungul timpului, si-au dezvoltat simturile sociale, iar unele teorii sustin faptul ca rasul ne ajuta sa stabilim relatii interumane intr-un mod mai eficient. Asadar, in loc sa ne scarpinam unii pe altii pentru a socializa, asa cum fac maimutele, mai degraba ne facem unii pe altii sa radem, excluzand astfel apropierea fizica, ceea ce inseamna ca putem socializa de la distanta, in grupuri mai mari.
Daca aceasta teorie este adevarata, este greu de demonstrat, insa un lucru este sigur: rasul uneste oamenii. Rolul rasului ca liant social poate fi explicatia pentru care, noua, oamenilor, ne este usor sa diferentiem intre un ras fals, unul fortat sau unul exagerat.
Neurostiinta rasului
Este evident faptul ca o actiune atat de complexa precum rasul nu implica doar o zona a creierului nostru. Cercetatorii inca fac eforturi in a intelege multitudinea de zone ale corpului implicate in procesul rasului.
Un studiu publicat in jurnalul Cerebral Cortex a investigat care regiuni ale creierului sunt activate atunci cand radem prin intermediul investigatiilor RMN. Cercetatorii au creat 3 grupe de participanti: subiectii primului grup au fost gadilati in talpa si li s-a dat permisiunea sa rada, cel de-al doilea grup a fost gadilat in talpa, insa li s-a spus sa nu rada, iar cel de-al treile grup trebuia sa rada atunci cand vor, fara a fi gadilati.
In urma analizelor rezultatelor, s-a constatat faptul ca la subiectii din primul grup, cei care au fost gadilati si carora li s-a permis sa rada, zonele activate in timpul rasului functionau mai intens decat la celelalte doua grupuri. Zonele activate sunt:
- hipotalamusul lateral: implicat intr-o multime de procese, precum senzatia de excitare si de foame, reducerea perceptiei durerii, reglarea functiilor digestive si a presiunii arteriale.
- operculul parietal: responsabil de procesarea simturilor, precum atingerile sau temperatura
- amigdalele: implicate in procesarea amintirilor, in procesul de luare al deciziilor si in reactiile emotionale
- cerebelul: cu rol in atentia vizuala, in limbaj si in perceperea starilor celorlalti oameni
In cadrul acestui studiu, cercetatorii au demonstrat si gradul de activare al Periaqueductal Gri (materie cenusie) in timpul rasului voluntar si involuntar. Acest tip de materie cenusie este cunoscuta pentru rolul sau analgezic, aceasta fiind folosita chiar pentru implanturile cerebrale la pacientii care sufera de dureri cronice.
De asemenea, in timpul rasului este activat si cortexul prefrontal, care elibereaza substante endorfine, cu rol in reducerea durerii si cresterea senzatiei de bine.
Rasul ca medicament
Progresele recente in domenii precum psihoneuroimunologia, aduc laolalta elemente de psihologie si neurologie care au impact asupra activitatii noastre horminale. O stare de spirit buna va avea un efect benefic asupra starii noastre fizice.
In acest sens au fost efectuate studii asupra posibilelor efecte terapeutice ale rasului, care au condus la obtinerea unor rezultate foarte interesante. Astfel, rasul poate fi de folos in tratarea urmatoarelor afectiuni:
Boala pulmonara obstructiva cronica
Un studiu publicat in jurnalul medical Hurt&Lung atrage atentia asupra beneficiilor rasului asupra indivizilor care sufera de BPOC (boala pulmonara obstructiva cronica), un grup de afectiuni care blocheaza caile respiratorii si ingreuneaza respiratia.
Studiul a fost efectuat pe 46 de persoane, care au completat diverse chestionare cu privire la simtul umorului, nivelul de depresie si anxietate, calitatea vietii si boli recente. Aproximativ jumatate din participanti au fost supusi unui text constand in masurarea functiilor plamanilor, a starii de spirit si a dificultatii in respirare inainte si dupa vizionarea unui videoclip amuzant sau obiectiv.
Concluziilor cercetatorilor au fost pe de o parte imbucuratoare, insa pe de alta parte triste: simtul umorului la pacientii suferinzi de BPOC determina o stare de spirit pozitiva si o calitate mai buna a vietii, insa rasul cu voce tare poate provoca detriorarea functiei pulmonare si inrautatirea hiperinflatiei.
Functia vasculara
Starile de spirit mai proaste, precum depresia sau anxietate, pot creste riscul bolilor cardiovasculare. Un studiu publicat in The American Journal of Cardiology a incercat sa demonstreze aceasta teoriei prin analizarea unui grup de 17 participanti in timp ce li se prezenta un videoclip amuzant sau un documentar. Fiecare individ a trebuit sa urmareasca aceste doua tipuri de filme in zile diferite, pentru ca rezultatele sa poata fi comparate.
Studiul a demonstrat faptul ca ritmul cardiac si tensiunea arteriala au crescut semnificativ in timp ce participantii urmareau videoclipul amuzant, insa nu si atunci cand se uitau la filmul documentar.
De asemenea, echipa de cercetatori au luat in considerare si complianta vasculara, o masura a flexibilitatii arterelor si a abilitatii de a face fata la cresterea tensiunii arteriale. Un nivel mare al compliantei vasculare este direct proportionala cu artere sanatoase.
Rezultatele studiului au demonstrat faptul ca nivelul compliantei vasculare a crescut in urma vizionarii videoclipului amuzant, revenind la valorile sale de baza abia dupa 24 de ore. Pe de alta parte, complianta vasculara a subiectilor in timpul vizionarii documentarului a ramas aceeasi.
Asadar, concluzia acestui studiu este ca rasul provocat de filmele de comedie au un impact benefic asupra functiei vasculare.
Sanatatea cardiovasculara
Studiile in acest sens se bazeaza pe ascocierea dintre cat de des radem zilnic si riscul de boli cardiovasculare sau accident vascular cerebral. Datele obtinute din studiul a aproximativ 21000 de persoane cu varste peste 65 de ani au ajutat la stabilirea unui procent de 21% de risc al aparitiei bolilor cardiovasculare la persoanele care rad foarte rar. De asemenea, posibilitatea producerii unui accident vascular cerebral este cu 60% mai mare la cei care nu rad foarte des.
“Yoga rasului” si depresia
“Yoga rasului” se bucura de o popularitate foarte mare in ultimii ani. Pe scurt, aceasta terapie imbina exercitiile de respiratie cu inducerea rasului. Acest ras fortat se transforma in ras sincer atunci cand participantii isi dau seama cat de ridicol arata atunci cand fac aceste exercitii.
Un studiu pilot efectuat in anul 2012 a analizat efectele a 10 sedinte de “yoga rasului” asupra a 6 participanti pe o perioada de 4 saptamani.
Cercetatorii au masurat variabilitatea ritmului cardiac, presiunea arteriala si starea de spirit inainte si dupa fiecare sedinta. Rezultatele au evidentiat faptul ca dupa fiecare sedinta starea de spirit a participantilor era vizibil mai buna, iar variabilitatea ritmului cardiac a crescut, ceea ce inseamna ca pe termen lung, aceste sedinte duc la eliminarea starilor de anxietate.
Rasul are multiple beneficii pentru sanatate, insa nu intotdeauna daca radem inseamna ca avem o stare de spirit buna in permanenta. Pentru a ne simti bine si pentru a redobandi capacitatea de a ne bucura in fiecare zi, CaliVita a creat un “dar al naturii” sub denumirea de Rhodiolin pentru depresie. Prin compozitia sa 100% naturala, Rhodiolin pentru depresie este alegerea perfecta pentru o stare de bine in fiecare zi. Cu Rhodiolin activitatile zilnice devin mai placute, iar rezistenta psihica si fizica a corpului lai factorii de stres creste. Astfel, ne ajuta sa ne bucuram de lucrurile care conteaza cu adevarat.